Lucrurile nu sunt greu de făcut.
Ceea ce este cu adevărat greu este
de a ne pune în starea de a le face”
CONSTANTIN BRÂNCUŞI
Comuna Băleşti, una dintre cele mai mari la această oră din judeţul Gorj, a depășit patru decenii de la constituire. După cum o dovedesc documentele de arhivă cercetate de către noi, actuala aşezare rurală totalizează aproximativ teritoriul a cinci comune rurale din secolul al XIX-lea, unele din satele componente de atunci dispărând sau regăsindu-se în componenţa altor aşezări. Comuna Băleşti în actuala formulă teritorială a luat naştere în 1968 prin reorganizarea administrativ-teritorială a României. Vorbim practic de o componenţă inedită dacă luăm în calcul faptul că satele Ceauru şi Bălăceşti au fost strămutate în perioada 1965-1966 de pe vechiul lor amplasament, destinat unor lucrări hidrotehnice, pe actualul teritoriul care în trecut chiar a aparţinut vechii comune Băleşti.
Demersul nostru a avut în vedere două lucruri atunci când a demarat, cu 12 ani în urmă, odată cu titularizarea pe o catedră de istorie la nivelul comunei. Mai întâi elaborarea acestei lucrări viza necesitatea alcătuirii unei asemenea monografii amplu documentată şi cuprinzătoare ca tematică, aceasta contribuind la o mai bună cunoaştere a istoriei locale mai ales că nu există o monografie care să aibă acoperire ştiinţifică şi nici teritorială. Apoi am ţinut cont de existenţa unui material documentar foarte vast care ne va reţine atenţia şi după elaborarea acestei sinteze monografice necesară ca suport de curs pentru Cursul opțional de istorie locală-”Bălești-repere istorice”.
Munca noastră nu vine pe un teren arid, inclusiv preocupări ale autorului mai vechi sau mai noi publicate în diverse reviste şi ziare din Gorj sau regionale, chiar o broşură, putând fi un început. La acest moment, din punct de vedere istoriografic, există o monografie a comunei Băleşti din 1906, atunci teritorial circa o treime din actuala comună și una modernă, publicată de subsemnatul, în anul 2008. Desigur, disparat au mai apărut în diverse publicaţii materiale despre aşezări ale comunei sau despre momente din viaţa comunităţii, de multe ori chiar contribuţii ale autorului, pe care o să le cităm la momentul potrivit.
Lucrarea vine cu foarte multe documente din arhivele locale, după cum a constatat autorul niciodată cercetate de la constituirea fondurilor. S-au valorificat, de asemenea, arhivele şcolilor, în special cea a Şcolii Generale Băleşti care începe la 1891.
Încercând să facem o trecere în revistă a documentelor despre trecutul localităţilor din actuala comună Băleşti am identificat un număr foarte mare dintre acestea publicate: în Documente privind Istoria României (D. I. R.), secol XVI, găsim 6 documente în vol. I 1501-1525, 4 documente în vol. II 1526-1550, 1 document în vol. IV 1571-1580 şi 5 documente în volumul V 1581-1590. Pentru secolul al XVII-lea găsim 4 documente în vol. I 1601-1610 şi 3 documente în vol. III 1616-1620; în Catalogul Documentelor Ţării Româneşti (C. D. T. R.)găsim 3 documente în vol. II 1601-1620, 2 în volumul III 1621-1632, 7 documente în vol. IV 1633-1639, 2 documente în vol. V 1640-1644, 9 documente în vol. VII 1650-1653; în Documenta Romaniae Historica (D. R. H.) găsim 5 documente în vol. II 1501-1525, 3 doc. în vol. III 1526-1535, 4 documente în vol. IV 1536-1550, 6 documente în vol. XI 1593-1600, 2 documente în vol. XXII 1628-1629 şi 1 document în vol. XXIV 1633-1634.
De la Arhivele Naţionale Gorj am pus în valoare fonduri ca: Pretura Plasei Târgu-Jiu, Sfatul Popular al Raionului Târgu-Jiu, Primăria comunei Ceauru, Primăria Comunei Băleşti, Tribunalul Judeţului Gorj, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Gorj, Protoieria Judeţului Gorj etc. În curând va apare MONOGRAFIA ȘCOLII GENERALE CEAURU, o lucrare elaborată în comun de Cornel Șomâcu și Dan Cismașu.
[1] Dan Neguleasa, Florina Popescu, Arhivele Statului Judeţul Gorj – Îndrumător arhivistic, Editura Centrului Judeţean al Creaţiei Gorj, Târgu-Jiu, 1994.




Lasă un comentariu