CORNEL ȘOMÎCU BLOG

Filofteia Lăcătuşu, 35 de ani de la sfârşitul tragic

La începutul lui martie 1977, în cumplitul cutremur care a devastat Bucureştiul pierea Filofteia Lăcătuşu, o interpretă de folclor căreia la vremea aceea i se prevestea un viitor artistic foarte promiţător. Era doar la şase luni de o nuntă absolut spectaculoasă în Gorjul din vremea aceea şi nu împlinise nici 30 de ani la momentul dispariţiei. Povestea la GORJ TV în emisiunea „Cine a fost odată-n Gorj”, invitatul realizatorului Cornel Şomâcu fiind cunoscutul documentarist Dorin Brozbă, autorul unei cărţi despre marea solistă.

Filofteia Lăcătuşu a fost vedeta Ansamblului Artistic „Doina Gorjului” din Târgu-Jiu în perioada 1969-1977. La nici 30 de ani era cunoscută la nivel naţional atât prin înregistrările radio şi tv cât şi prin intermediul unor discuri de vinilin. Putea să fie urmaşa Mariei Lătăreţu dar destinul său a fost scris altfel…

Căsătorită prima dată la doar 15 ani, aşa cum se încheiau căsătoriile prin satele noastre odinioară, Filofteia Lăcătuşu a pierdut unicul copil într-un accident de maşină. S-a recăsătorit dar destinul i-a jucat o nouă festă, a murit când nu împlinise 30 de ani şi la doar şase luni de la nuntă. Tragica întâmplare este cu atât mai dureroasă cu cât camera pe care o închiriase iniţial la hotelul „Victoria” din Bucureşti a rămas intactă, ea şi soţul său fiind găsiţi într-o altă aripă prăbuşită a hotelului.

Marea artistă s-a născut pe 7 iunie 1947 în comuna Alunu- Vâlcea, localitatea a ţinut de Gorj până în 1968, şi a murit în braţele soţului său, Gheorghe Simu, la vârsta de 30 de ani, la cutremurul din 4 martie 1977. Ei se aflau în Bucureşti, unde merseseră pentru ca Filofteia să înregistreze, la Electrecord, al treilea disc al său. Despre cel de-al doilea disc intitulat „Jiule, pe malul tău” s-a vorbit mult în 1975 iar Televiziunea Română a programat mai multe filmări cu solista la Suseni, Muzeul de la Curtişoara şi studiourile de la Bucureşti. Emisiunea difuzată luni seara de GORJ TV este filmată chiar la casa din Muzeul Curtişoara unde în urmă cu 37 de ani a înregistrat Filofteia Lăcătuşu, locaţie care va găzdui o casă memorială din această vară.

Iată ce povesteşte Dorin Brozbă despre Filofteia Lăcătuşu în singura carte dedicate solistei:

Succesul Filofteiei Lăcătuşu, câştigătoare a locului doi la prima ediţie a Festivalului ,,Maria Tănase” de la Craiova, n-a trecut neobservat nici de Gelu Barabancea, directorul şi dirijorul Ansamblului Artistic „Doina Gorjului” din Târgu-Jiu, instituţie înfiinţată cu un an mai înainte, în 1968, care dorea să facă performanţă în actul cultural numai cu artişti de mâna întâi. Într-o seară,după un spectacol al gorjenilor la Râmnicu-Vâlcea,maestrul Barabancea, prin intermediul vărului său, Fănică Barabancea, membru al Tarafului „I.T.A.” din oraşul de pe Olt,a reuşit să discute cu soţii Lăcătuşu, Filofteia şi Mite, cărora le-a cerut să vină la Târgu-Jiu şi să lucreze împreună. De obârşie gorjeni, Filofteia şi soţul au acceptat propunerea maestrului şi în decembrie 1969 erau deja angajaţi la „Doina Gorjului”.

Pe atunci, la începutul anilor ’70, sediul „Doinei Gorjului” se afla în incinta Teatrului de vară, loc unde îşi desfăşoară activitatea în zilele noastre Şcoala Populară de Artă Târgu-Jiu. Maestrul Gelu Barabancea era inginer de profesie, însă, printr-o ambiţie ieşită din comun, puţin mai târziu, absolvise cu rezultate excepţionale şi Conservatorul bucureştean. De loc din Corabia, judeţul Olt,dirijorul venise la Târgu-Jiu să facă lucruri deosebite cu acest ansamblu artistic şi avea susţinerea totală a Comitetului judeţean al Sindicatelor, organul ierarhic superior de care aparţinea această instituţie culturală.

Familişti fiind,cu un copil în întreţinere, soţilor Lăcătuşu li s-a repartizat un apartament pe strada Minerilor, după care, în scurt timp, au intrat vârtos la treabă ! Gelu Barabancea era un om foarte pretenţios cu toţi cei ce erau în preajma sa. Nu accepta jumătăţile de măsură şi era un adversar neîmpăcat al artiştilor care prestau în… particular, pe la nunţi, boteze şi alte cumetrii. În fiecare luni de dimineaţă, la ora nouă,când începeau repetiţiile, fiecare solist era testat la voce iar pe cei ce „călcau strâmb” îi trimitea imediat acasă, pentru două-trei zile,fără să fie salarizaţi.

Socotit de toată lumea drept ctitorul incontestabil al Ansamblului Artistic „Doina Gorjului”, Barabancea a reuşit ca în mai puţin de doi ani de zile,după o serie de concursuri foarte severe, să adune o pleiadă de valori autentice, aşa cum erau : Ileana Leonte, Sica Rusu Durlai, Filofteia Lăcătuşu, Nelu Bălăşoiu, Mihai Lazăr, solişti vocali, Niculae Petre Emil(Dide), Ionel Puia, Costică Burleanu, Nelu Ciocan, Nicolae Lătăreţu, Florea Stan,Ion Enoiu, Alexandru Tănase, Ion Bobirci, Alexandru Trohonel, Ion Lătăreţu, Tudor Mustăţea, Virginica Surcel, instrumentişti, sau Dumitru Durlai, Mihai Pilaf, Porumbiţa Mitran, Florea Dobrescu, Florin Badea, Florentina Florescu, Elena Pârcălăbescu, Maria Codreanu, Ioana Iureşel, Melania Smeu, Florea Merişor, dansatori.

Oricare cititor ce parcurge cu privirea, fie şi în treacăt,aceste nume ajunse celebre ulterior, îşi dă seama cu uşurinţă de marea valoare a Ansamblului Artistic „Doina Gorjului”. Ca urmare, an de an se organizau turnee de câte două-trei luni în întreaga ţară, obţinându-se bani frumoşi, succese şi multă faimă pentru toţi cei ce evoluau pe scenă.Moartea neaşteptată a maestrului Gelu Barabancea, în 1973,la doar 42 de ani,omul care avea merite incontestabile în creşterea valorică a Filofteiei, n-a descumpănit-o, ci, dimpotrivă, a ambiţionat-o şi mai mult în continuarea unei cariere artistice de excepţie. Noul partener de viaţă o susţinea necondiţionat în tot ceea ce făcea iar bunele rezultate n-au întârziat să apară. Mai întâi, după o muncă de aproape o jumătate de an, în 1975,a înregistrat la „Electrecord” ce-l de-al doilea său disc, pe format mare,intitulat sugestiv pentru aceste frumoase plaiuri: „Jiule, pe malul tău”. El conţine 11 cântece de mare sensibilitate artistică, dintre care la loc de cinste se situează celebrele „Ascultă, gorjanule”, „Am auzit o minciună”, „Măi neicuţă, nu uita” sau „Gorjule, iubitul meu”.

Încântaţi de creaţiile scoase pe piaţă de cunoscuta gorjeancă Filofteia Lăcătuşu, realizatorii de la Televiziunea Română i-au făcut o seamă de înregistrări, filmate în satul Suseni, la Muzeul de la Curtişoara şi în studiourile de la Bucureşti. Dintr-o cauză inexplicabilă, în zilele noastre, redactorii de la emisiunile folclorice ale aceleaşi televiziuni,publice de astă dată, le programează rar sau deloc, spre dezamăgirea multor iubitori ai cântecelor Filofteiei noastre.

Odată cu succesele artistice obţinute de solistă,nici colegii de la Ansamblul „Doina Gorjului” nu se lăsau mai prejos. Maestrul Stelian Ghiocel,noul dirijor, acorda atenţie sporită fiecărui angajat care dorea perfecţiune în tot ceea ce făcea. Marii avantajaţi nu erau decât spectatorii care aveau privilegiul de a fi răsfăţaţi, pe lângă soliştii vocali,cu dansurile corpului de balet în care excelau şi acum, după „epoca Barabancea”, Dumitru Durlai, Mihai Pilaf, Jeni Cristian, Mitică Hornea, Monica Mirulescu, Ioana Lupulescu sau Mariana Dima. De instrumentişti, ce să mai zicem? Adevăraţi aşi ai genului! Virginica Surcel, Costică Burleanu, Nelu Ciocan, Marin Feraru, Nicu Lătăreţu, Nicolae Petre Emil Dide, Ionel Puia, Dorel Mustăţea, Alexandru Tănase, Virgil Falcoe… Era în anul 1976! Prin tot ceea ce făceau în munca artistică,membrii Ansamblului Artistic „Doina Gorjului” confirmau încă o dată că judeţul de pe Jiul de Sus este un nesecat izvor de talente, demne urmaşe ale faimoşilor dumnealor înaintaşi: Nicu Novac,Maria Lătăreţu, Tică Lătăreţu,Iustina Băluţeanu, Petre Geacu Cătăroiu, Nelu Bobirci sau ale atunci recentului mare dispărut, Gelu Barabancea.”