CORNEL ȘOMÎCU BLOG

Consiliul Național coordonează activitatea Societății de Științe Istorice din România, în intervalul dintre două conferințe naționale și este convocat de președintele S.Ş.I.R. o dată pe an sau ori de câte ori este nevoie. În ultimii ani, reuniunile Consiliului Național s-au desfășurat la București (2008), Câmpina (2009), Reșița (2010), Mioveni (2011) şi Bucureşti (2012). În acest an este rândul Filialei Gorj a Societății de Științe Istorice din România să găzduiască Consiliul Național, Târgu-Jiul fiind organizator și în anul 2004. Au fost prezenți în orașul lui Brâncuși, prof. univ. dr. Bogdan Murgescu – președintele S.Ș.I.R., academicianul Nichita Adăniloaie – președinte de onoare S.Ș.I.R., prof. dr. Bogdan Teodorescu – secretarul general al S.Ș.I.R. ș.a.

Programul Consiliului Național S.Ș.I.R.

Programul Consiliului Național al S.Ș.I.R. desfășurat la Tîrgu-Jiu a cuprins  o dezbatere intitulată „De ce  istoria în școală?”, moderată de prof. univ dr. Bogdan Murgescu, prezentarea Raportului Comisiei de Cenzori a Societății de Științe Istorice din România și rapoartele de activitate ale filialelor S.Ș.I.R. prezente la Consiliul Național. Filiala Gorj a Societății de Științe Istorice din România propune invitaților o expoziția de carte „Istorici gorjeni și cărțile lor”, vernisajul Expoziției de fotografie „Târgu-Jiu. Repere pentru secolul XXI” (Fotoclub C.N.E.T.), videoproiecția: „Actualitatea mesajului istoric în rândul elevilor” – Cercul Cultul Eroilor „Ecaterina Teodoroiu” C.N.E.T. ș.a.

Dezbaterea „De ce  istoria în școală?”

O temă importantă a Consiliului Național al Societății de Științe Istorice de la Tîrgu-Jiu a reprezentat dezbaterea cu privire la schimbarea curriculumului pentru istorie în învăţământul preuniversitar, dezbatere care ar trebui să ofere răspunsuri la câteva întrebări esenţiale. Contextul discuţiei publice cu privire la Planurile-cadru pentru învăţământul primar e unul foarte potrivit pentru a porni o dezbatere despre „locul şi rolul” istoriei în şcoală. Istoricii prezenți la lucrările Consiliului Național vor încerca să răspundă la întrebări precum: Ce fel de model uman vrem să construim prin şcoală? Cum vrem să arate lumea românească în anii 2020-2030? De ce ar trebui disciplina istorie să contribuie la modelarea conştientă a unui anume tip de personalitate dezirabil? Ce tip de discurs ar trebui să-și asume disciplina istorie?

Reputatul istoric prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, președinte al Societății de Științe Istorice din România, consideră că în cadrul dezbaterii „De ce  istoria în școală?”, un răspuns cuprinzător la această întrebare trebuie să pornească „de la viziunea pe care o are societatea cu privire la rosturile educației școlare și la tipul de personalitate pe care-l considerăm dezirabil pentru România secolului XXI. Deși încă nu a avut loc o dezbatere publică reală pe cadrul de referință al Curriculumului național, credem că se va accepta lesne faptul că învățământul trebuie să contribuie pe de o parte la profesionalizarea tinerilor în vederea exercitării unei activități economice utile, recunoscute de societate și aducătoare de venituri, și pe de altă parte la dezvoltarea capacității fiecăruia dintre ei de a fi un membru activ și angajat al corpului civic. Îndrăznesc să postulez faptul că între descreșterea interesului public pentru educație, reducerea numărului de ore alocat predării istoriei și declinul spiritului civic din societatea românească a ultimilor ani există o corelație semnificativă și neîntâmplătoare, care este profund nocivă pentru societate în ansamblu. Pentru a putea însă realiza aceste îmbunătățiri, trebuie mai întâi ca societatea să creeze cadrul general pentru o bună educație istorică în școală.”

Rezoluţie

Membrii Societăţii de Ştiinţe Istorice din România întruniţi în Consiliul Naţional desfăşurat la Târgu-Jiu în zilele de 24-25 mai 2013 au supus dezbaterilor tema „De ce istoria în şcoală?”. În urma acestor dezbateri s-au putut desprinde următoarele concluzii:
-rolul fundamental al istoriei este promovarea valorilor civice îmbinând armonios apartenenţa la comunitatea locală, la naţiunea română şi la U.E.;
-istoria asigură conservarea identităţii naţionale, formarea spiritului de toleranţă, promovarea şi înţelegerea adecvată a termenilor de „patrie” şi „patriotism”, cultivarea memoriei înaintaşilor, dezvoltarea unei conştiinţe a valorii în plan european;
-în ultimii 15 de ani a avut loc o înjumătăţire a numărului de ore alocate disciplinei istorie în învăţământul gimnazial şi liceal;
– o singură oră de istorie pe săptămână este insuficientă pentru realizarea obiectivelor educaţionale ale acestei discipline; în consecinţă curricula şcolară este foarte încărcată iar profesorii întâmpină mari greutăţi în a-i deprinde pe elevi să judece procesele istorice;
Solicitările formulate sunt următoarele:
1. conştientizarea opiniei publice asupra însemnătăţii istoriei pentru coeziunea şi buna funcţionare a societăţii;
2. asigurarea unui minim de două ore la disciplina istorie la toţii anii de studiu din învăţământul gimnazial şi liceal;
3. intensificarea colaborării între cadrele didactice din învăţământul preuniversitar şi universitar prin constituirea unor grupuri de lucru care să propună regândirea programei de istorie sub aspectul conţinuturilor şi tematicii şi elaborarea unor manuale adecvate noilor programe, nivelului de vârstă al elevilor şi cerinţelor lor pentru dimensiunea pragmatică.
4. realizarea  unui dialog constructiv şi eficient  între asociaţiile reprezentative ale cadrelor didactice şi responsabilii din Ministerul Educaţiei Naţionale în ceea ce priveşte problemele Curriculumului Naţional.