CORNEL ȘOMÎCU BLOG

Recent, la Sediul Federaţiei Sindicatelor Libere (FSLI) din Bucureşti a avut loc o conferinţă pe teme de educaţie.
Au participat: ministrul Educaţiei Naţionale – Remus Pricopie, secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar – Valentina Duminică, preşedintele Comisiei de Învăţământ din Senatul României – Ecaterina Andronescu, deputatul Anghel Stanciu, preşedintele Comisiei de Muncă din Senatul României – Liviu Marian Pop, inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar al municipiului Bucureşti – Constantin Trăistaru, vicepreşedintele ARACIP- Constanţa Mihăilă, reprezentanta Organizaţiei Salvaţi Copiii – Roxana Paraschiv, preşedinta Consiliului Naţional al Elevilor – Iulia Miron, preşedintele regional pe Bucureşti al Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi – Mircea Poenaru, vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Studenţilor din România – Cristi Sfetcu, liderii sindicatelor afiliate la F.S.L.I., precum şi numeroşi jurnalişti.

Profesorul Constantin Huică, liderul USLI Gorj, ne-a declarat că
subiectele principale dezbătute au fost: 1. Reforma curriculară; 2. Resursa umană din educaţie; 3. Descentralizarea şi depolitizarea învăţământului.
Preşedintele FSLI Simion Hancescu a prezentat situaţia reală în ceea ce priveşte fiecare subiect în parte, propunând şi soluţii pentru rezolvarea acestora.

Depolitizarea învăţământului

În opinia ministrului Pricopie, care a fost de acord în proporţie de 90% cu cele prezentate de domnul Hancescu, “politizarea este boala cea mai gravă, înainte de finanţare”. Ministrul a promis că nu vor mai fi schimbaţi directori pe alte criterii decât cele profesionale. “Ca ministru am combătut politizarea şi o combat în continuare. În primele zile din luna ianuarie, vedeam că sunt schimbaţi directori de şcoli şi m-am întrebat de ce. Am cerut să-mi explice motivul educaţional pentru care sunt schimbaţi şi, din acel moment, nu s-au mai schimbat directori. Acest semnal trebuie trimis până la nivel de şcoală. Vom face concursuri pentru ocuparea posturilor de directori, dar nu cred că e fezabil să facem acest lucru până în noiembrie, pentru că, altfel, ne-am ocupa numai de asta. Trebuie să facem acest lucru gradual, cred că într-un interval de un an, un an şi jumătate”, a precizat Remus Pricopie.

Fundamentarea planului de şcolarizare

Pe de altă parte, ministrul a spus că fundamentarea corectă a planului de şcolarizare este un mecanism complicat. “Trebuie să lucrăm cu toţii, de la comunitate, mediu de afaceri, şcoală, trebuie să se ţină cont şi de vocea industriei din zonă. Noi să nu facem strungari, dacă zona este turistică şi are nevoie de specialişti in domeniu”.

Manualele

În ceea ce priveşte mult discutata problemă a manualelor care nu mai corespund realităţii, Remus Pricopie spune că acestea nu se pot schimba peste noapte şi a cerut cadrelor didactice răbdare. A dat un exemplu personal, spunând că în manualul de istorie al fiului său, care este în clasa a IX-a, “limba română este de neînţeles”. “Avem nevoie să modificăm curriculumul, să dăm copilului ceva interesant care să îl atragă”. S-a făcut curriculum pentru ciclul primar, urmează celelalte cicluri. Toate schimbările se fac gradual, spune ministrul. “Un curriculum se schimbă progresiv, avem nevoie de 4 ani, nu îl poţi schimba într-un an. Într-adevăr, în prezent, există manuale doar pentru 50% din discipline”, dar şi acest lucru se va schimba după cum a promis ministrul.

Internetul
Schimbarea manualelor şi introducerea manualelor digitale sunt strâns legate de conectarea tuturor şcolilor la internet. “Azi se pare că suntem pe punctul de a finaliza proiectul de 30 de milioane de euro pe fonduri structurale pentru conectarea şcolilor la net”, a mai spus ministrul. Pricopie a subliniat, totodată, că nu vor introduce manualele digitale în detrimentul celor clasice. “Nu vom cumpăra tablete pentru copii în următorii ani. Când vom avea manuale digitale, toate şcolile vor fi conectate la internet”, a menţionat ministrul.
Ministrul Educaţiei mai vrea ca materia de la şcoală să fie simplificată, iar examenul de bacalaureat să fie diferenţiat în funcţie de profil şi de materia studiată la clasă. „Subiectele de la examenele naţionale trebuie să fie în acord cu ceea ce se predă la clasă, cu materia şi să aibă un nivel de dificultate potrivit nivelului de studiu“, a accentuat Pricopie.

Integrarea tinerilor pe piaţa muncii

Legat de integrarea tinerilor pe piaţa muncii, ministrul a ţinut să precizeze că programa şcolară şi planul de şcolarizare trebuie să fie corelate cu piaţa muncii. “Trebuie să ştim ce pregătim, nu toţi elevii trebuie să aibă licenţă şi doctorat, ar fi bine ca toţi să aibă bacalaureatul, pentru că avem nevoie de meseriaşi, de specialişti într-un anumit domeniu, în meserii aplicate. Am investit în zona învăţământului profesional şi tehnic în ultimii ani şi în învăţământul dual, care presupune o colaborare între şcoală şi nevoile fiecărei zone. Acum sunt 12.000 de elevi cuprinşi în acest program, anul viitor avem o estimare de 19.000 de elevi”, a adăugat Pricopie.

Infrastructura şcolară
Cu privire la infrastructura şcolară, la nivelul Guvernului se lucrează la un inventar pentru a se vedea unde sunt proiecte începute şi dacă mai există sau nu copii în acele zone, pentru că au fost şi situaţii în care s-a închis şcoala după ce a fost finalizată pentru că nu mai erau nici copii, nici profesori. “Trebuie identificate surse de bani pentru continuarea investiţiilor în infrastructură, o variantă fiind fondurile structurale, internship-ul. Pe de altă parte urmează să fie făcută o rectificare pozitivă a bugetului educaţiei”, a mai spus Pricopie.
Modificări
Printre modificările care urmează, Pricopie a spus că învăţământul obligatoriu va începe de la 5 ani, cu grupa mare de la grădiniţă, dar nu mai devreme din 2015. “Grupa mare de la grădiniţă va fi obligatorie în cel mult doi ani. De asemenea, vrem să coborâm vârsta obligatorie de învăţare a celei de-a doua limbi străine de la clasa a V-a la clasa a III-a”, a precizat ministrul.
Banii de navetă
Ministrul Pricopie a mai făcut o promisiune, s-a angajat că va debloca suma de 30 de milioane de lei pentru a plăti abonamentele de transport pentru elevii navetişti. Ministerul Educaţiei nu a decontat, în ultimele luni, abonamentele de transport pentru elevii din mai multe judeţe din ţară, acumulând, astfel, datorii de milioane de lei. “Vom înlocui abonamentul, care favorizează firmele de transport, cu o bursă suplimentară de transport, virată direct în contul elevului. Până atunci vom mai încerca să facem rost de bani pentru a mai acoperi din această datorie pe care o avem”, a declarat Pricopie.
Probleme de rezolvat

La rândul său, preşedintele FSLI, Simion Hancescu, a atras atenţia şi asupra altor probleme cu care se confruntă salariaţii din învăţământ: situaţia salarială a personalului nedidactic,(scoaterea sporului de vechime din salariul de bază, decontarea navetei, acordarea sporului de fidelitate.) nerecunoaşterea diplomelor pentru o parte a absolvenţilor Facultăţii “Spiru Haret”, blocarea posturilor în sistemul de învăţământ, birocratizarea excesivă a sistemului, necesitatea elaborării unui proiect de lege privind salarizarea personalului din învăţământ.
Totodată, liderii sindicatelor afiliate au adus în discuţie şi alte probleme întâlnite în sistemul de învăţământ: depăşirea, în multe cazuri, a numărului maxim de elevi prevăzut de lege la clasa pregătitoare; necesitatea acordării gradaţiilor de merit pentru personalul didactic auxiliar; găsirea unei soluţii pentru decontarea navetei cadrelor didactice; lipsa fondurilor, la anumite unităţi de învăţământ, pentru acordarea salariilor, din cauza modului greşit de calculare a costului standard per elev; abuzurile pe care le fac anumite unităţi de învăţământ privat în ceea ce priveşte titularizările; neacordarea sporului de doctorat pentru cei care au obţinut acest titlu.