Limba Română, din nou oficială peste Prut

Cu siguranță, anul 2013 va rămâne în istoria națională prin câteva realizări de excepție. Cu toate că românii dintre granițele actuale ale țării nu au dus-o mai bine din punct de vedere material, au primit vești bune pentru suflet, pentru ce înseamnă român și România, de la învățământul în limba română de pe Valea Timocului din Serbia și până la Republica Moldova la porțile UE. Pe final de an a mai venit una, Limba Română a redevenit din 5 decembrie 2013 limbă oficială peste Prut.

Limbii Române, una dintre cele mai frumoase limbi neolatine după cum afirmă specialiștii, i s-a recunoscut din 5 decembrie 2013 statutul de limbă oficială în Republica Moldova. Practic, abia acum avem confirmarea celor scrise în ”Declarația de independență a statului moldovean” din 1991, ”un popor, două state”.

Un popor, două state

Pentru cei care cunosc evoluția lucrurilor la Chișinău, totdeauna Republica Moldova a prezentat o realitate ciudată. Mai întâi, în Declaraţia de Independenţă, din 1991, se vorbea de limba română, pe când în Constituţia adoptată în 1994 se făcea referire la limba moldovenească. Data de 5 decembrie 2013 intră în istorie, pentru că în această zi Curtea Constituţională a decis: Declaraţia de Independenţă primează în faţa oricărui alt act al statului. În consecinţă, înseamnă că Limba română devine, oficial, limba vorbită în Republica Moldova:„Curtea a statuat că Declaraţia de Independenţă constituie fundamentul juridic şi politic al Constituţiei, astfel încât nici o prevedere a acesteia din urmă nu poate depăşi cadrul Declaraţiei de Independenţă”. Şi mai explicit este următorul pasaj din verdictul Curţii Constituţionale: „Curtea a conchis că, în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă primează“. Potrivit documentului adoptat, decizia Curţii Constituţionale „este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova“.

Povestea limbii române

Așa cum fiecare elev din România învață la școală, suntem utilizatorii unei limbi absolute originale, singura limbă romanică izolată între idiomuri de cu totul alte origini.

Despărţită de trunchiul comun la începutul veacului al XIX-lea, atunci când Limba Româna literară nu îşi dobândise încă unitatea în varianta sa modernă, vorbirea românilor din actuala Republică Moldova(Basarabia) nu a devenit şi nu putea deveni o altă limbă, fie ea chiar romanică, diferită de aceea vorbită în teritoriile româneşti aflate la dreapta Prutului. Potrivit specialiștilor, și-a păstrat intacte nu doar caracteristicile structurale originare, morfologice, sintactice şi fondul principal de cuvinte, ci şi puterea de influenţare a celor care au deprins-o şi capacitatea de dezvoltare în plan cultural, în ciuda unui mediu intelectual şi, îndeosebi, a unuia politic prin excelenţă ostile.

Lupta intelectualilor basarabeni pentru întoarcerea la grafia cu litere latine a repetat peste timp efortul îndelung al învăţaţilor latinişti din Transilvania de a crea un alfabet special pentru limba română. Această luptă a realizat apoi o altă cerinţă a marii intelectualităţi româneşti, astfel formulată, în 1876 (într-un articol publicat în „Curierul de Iaşi”) de către Mihai Eminescu, simbol de prim rang al întregii culturi româneşti:

„Ceea ce voiesc românii să aibă este libertatea spiritului şi conştiinţei lor în deplinul înţeles al cuvântului. Şi fiindcă spirit şi limbă sunt aproape identice, iar limbă şi naţionalitate asemenea, se vede uşor că românul se vrea pe sine, îşi vrea naţionalitatea, dar aceasta o vrea pe deplin.”

Realizare de excepţie a idealului naţional, promovarea culturii române în grafie latină după 1989 a permis dezvoltarea rapidă a limbii literare utilizate în Republica Moldova, cu toate funcţiile specifice şi în toate domeniile de activitate.

Limba a devenit, ca în momentele istorice de la mijlocul veacului al XIX-lea, când s-a constituit româna literară modernă, factor de unitate naţională şi mijloc de progres cultural, ştiinţific şi social.

Prin recunoașterea Limbii Române în anul de grație 2013, basarabenii au făcut încă un pas spre Europa și spre sora sa de gintă latină, România. Desigur, mai sunt câteva etape, printer care modificarea Constituției de către o coaliție guvernamentală care nu are majoritatea, dar aceștia sunt pași de traseu.(VERTICAL, nr 396, 11 decembrie 2013)